10 sfaturi ptr a va bucura de vizita la Amsterdam

1. NU IMPACHETATI HAINE CALDUROASE/SUFICIENTE HAINE. More often than not, daca ati venit la A’dam cu partenerul, la un moment dat va veti certa din cauza faptului ca voi, fetele, veti dori sa petreceti cateva ore binemeritate la shopping pe Kalverstraat sau aiurea. Iar lui, chiar daca ati vazut toate muzeele si atractiile orasului..o sa i se para inacceptabil. Iar primul argument va fi bineinteles acela ca..aveti destule..si asa de-abia a carat valiza aia de sta sa crape! Dimpotriva, daca veti urma sfatul meu veti avea satisfactia de a fi chiar incurajate sa mergeti sa cumparati ceva, prostutelor, nu stiati ca e asa frig? of of.. Bineinteles, este responsabilitatea voastra sa-i explicati cat mai convingator faptul ca 3 sutiene va vor tine de cald while in A’dam. (inspirat de M.)

2. NU ADUCETI CU VOI TIGARI IEFTINE. La A’dam tigarile sunt scumpe, bien sûr.. dar stiu ce spun..daca va aduceti suficiente tigari “ea” n-o sa va lase se va cumparati tigari made in A’dam nici in ruptul capului..asa..fara tigari si needy..mai ales daca si ea  este fumatoare..va fi mai usor sa faceti pasul si sa mergeti la coffeeshop! Personalul friendly de acolo va va face sa va simtiti ca acasa..plus ca sigur v-a ajuns ca v-ati simtit ostracizati si haituiti ..in club a trebuit sa fumati in acvariu, in bar n-ati putut pufai niciunde.. (inspirat de S.)

3. NU PURTATI HARTI ALE ORASULUI. (Sfatul asta e valabit ptr ambele sexe. ) Daca nu aveti harti puteti sa a) intrebati oricand unul din frumosii Amsterdamului cum se ajunge pe Kalverstraat sau la FOAM..u never know..daca impartasiti pasiunea ptr fotografie? b) va rataciti pe Kalverstraat pret de o dupa-amiaza intreaga.. c) va rataciti in Red Light District pret de o ora, de doua ori, cate 30 de minute.. d) mergeti sa vedeti un live sex show la Casa Rosso fara sa riscati sa fiti considerat/a un pervers/a de catre prietenii dvs mai puritani e) faceti o surpriza partenerului caruia ii veti darui ceva sexy gen catuse cu blana din sex shop f) sunteti de-a dreptul gay si vreti sa mergeti intr-un bar de profil fara ca “ea” sa stie (inspirat de D si A, M samd. )

4. FACETI VIZITE NEANUNTATE! In felul acesta, prietenii vostri vor fi obligati sa va primeasca la ei. Cine  a facut asta stie ca a gasit la mine in cel mai rau caz o canapea pe care a dormit relativ OK. Nu numai ca veti economisi banii pe mancare si cazare, dar veti scapa si de teroarea cumparaturilor ptr respectivul expat/a.. i s-a facut pofta de eugenii..ciocolata cu rom, conserva de fasole, carti si reviste glossy si ceaiuri, u name it.. cand ii apuca zici ca fac special numai din dorinta de a te trimite pe coclauri cu o zi inainte sa zbori! (inspirat de F si A..si K)

5.La plecarem cand mergeti spre aeroport LUATI TRENUL IN DIRECTIA OPUSA Stiu, pana acum ati fost contrariati dar ati dat din cap aprobator la intelepciunea ascunsa in sfaturile mele dar de data asta credeti c-o s-o dau in bara…well..nu-i asa. De fiecare data, dar chiar de FIECARE data, imediat ce ma pregateam sa imi duc prietenii spre tren/tramvai/dau afara pe usa, auzeam inevitabilele ”cat mi-ar placea sa mai stau la A’dam”..”as da orice sa mai stau cateva zile”, “pacat ca nu pot sta mai mult” .. Pai ..asta e solutia! In loc sa mergeti la Schiphol, optati ptr Utrecht, Rotterdam, Haga, Alkmaar..etc. Cei carora le lipseste spiritul de aventura.. si stiu ca nu vor fi in stare sa-si infaptuiasca destinul pot combina sfatul #5 cu sfatul #2  adica vor merge mai intai la coffeeshop, ca tot au ramas fara tigari! unde daca vor cere ce trebuie vor zbura mai sus decat zmeiele.. asta cu conditia ca “ea” sa va urmeze altfel in mod sigur va face ca trenul..

6.NU VORBITI PORCARII IN GURA MARE! Un sfat pentru a-mi face mai placuta sederea mie, evident. E super nasol sa auzi tot timpul referiri la a doua fotografie.. spuse in gura mare, peste tot.. nu ma deranjeaza injuraturile neaparat, chiar si eu injur finutz  in cateva limbi de circulatie internationala turistii care ma dau jos de pe bicicleta .. dar e ceva absolut dezgustator sa auzi peste tot ” de unde p… luam ramvaiul 4?” sau pur si simplu p… mea p… mea .. 1 cuvant din 3.. asta ptr ca isi inchipuie ca nimeni nu stie romana pe o raza de 1 km. E drept ca mai aud si chestii simpatice precum cea pe care au auzit-o vineri cand biciclam grabita pe Spui Exact cand am incetinit sa iau coltul in fata la Kilroy mi-a aparut in fata o cucoana care a facut ochii mari si a inghetat pe pista nu inainte sa apuce sa adauge la mobil : “SI-O CIORBA!” cuvant pe care l-a spus privindu-ma in ochi si parca implorandu-ma sa n-o calc ) Sau…  acel “fata, nu pot sa ma cracanesc” care era sa ma faca sa ma duc la fund asta vara pe la piscina

Now..atatea mi-au venit in minte acum, sper sa va fie de folos voi face tot posibilul sa adaug alte cateva mai incolo. Daca aveti sugestii, din experienta personala, sunteti bineveniti sa contribuiti la lista.. ar fi cool sa-l facem decalog

P.S. Nu stiu daca am avut timp sa anunt pe toata lumea dar..m-am mutat

Bisericile Amsterdamului

Voi reveni cu filmulete si foto imediat ce voi avea un pic de timp liber. Pe scurt, am vizitat vineri doua dintre bisericile Amsterdamului, prima pentru a vedea un film + performances si a doua ptr o petrecere… am gasit proiectii de soft porn, un pitic, un dragon de carton, o pereche de siameze, un show burlesc si alte chestii bizare. Pana atunci va las cu o descoperire epocala, si anume track-ul  cu care Celluloid Gurus au incheiat seara.. n-am scapat de el nici azi..mi se pare too cool to be true..

Inainte de cafeaua de dimineata…

Think twice. Mai jos rezultatele unui experiment in care mai multi paianjeni (si nu acelasi, banuiesc) au fost hraniti cu muste drogate cu mescalina, speed, LSD, canabis si somnifere.

In prim-plan poza cu panza tesuta de cel mai harnic dintre ei care a doua zi a baut o cafea si s-a deplasat totusi pana la servici.

Cel mai tare weekend al anului/vineri

Vineri : Rocket Cinema Festival

Concept: filme de groaza cult proiectate in locatii neobisnuite

Filmul zilei : Frankenstein (James Whale, USA, 1931), in Oude Kerk . De la ora 20.30

Intrarea : 15 eur.

Vineri seara mergem la biserica sa vedem un film de groaza. Oude Kerk, cea mai veche cladire din Amsterdam (sec 14) , este situata in inima Red Light-ului. Suna promitator, nu?  Muzica va fi asigurata de trupa locala zZz, formata din Björn Ottenheim & Daan Schinke si Celluloid Gurus & Theatre of …Hellucinations.  

Se aude ca cea mai tare seara a festivalului a fost cea inaugurala (sould out), cand Blair Witch Project a fost proiectat pe ecrane gigant in Vondelpark iar spectatorii au putut asculta noua coloana sonora a filmului realizata de Carl Craig, un pionier al muzicii techno cu ajutorul castilor. Sper ca si Frankie o sa fie la fel de entertaining, si mai putin popular ca sa prind si eu bilete.

Si un clip (cam indecent) cu zZz

In acelasi timp,  in alta parte a orasului (Oud-West) incepe Nordic Sounds Festival.

Locatie:  SMART Project Spaces, Centru de Arta si Cinematografie Contemporana de pe (Arie Biemondstraat 101-111)

Concept: turneu anual la care participa trei trupe noi din tarile nordice

Participanti:  Jae (artist olandez care traieste in Norvegia)

 

Splashgirls (trio) si Petter o Hanna (duo) care sunt to din Norvegia nu au nici un clip pe youtube

Intrarea: 5 eur

Si de parca n-ar fi de-ajuns, tot vineri incepe si Festivalul de Film Balkan Snapshots !

Concept: “a circus of creative assertiveness from South East Europe”

Filmul zilei: Life and Death of a Porn Gang (Serbia, 2009).

Locatie: Cinema Kriterion, Roetersstraat, 170.

Intrare: 12 euro ptr 3 filme+ rakia

 In sfarsit,  ptr cei carora nu le place rakia, vineri incepe Bokbier Festival 2009.

Locatie:  Beurs van Berlage pe Damrak

Intrare: 8 eur (2 eur consumatie incl)

Ma mai gandesc daca sa scriu un post si ptr sambata+duminica..

O privire in bucatariile vecinilor

In 2007 fotograful olandez Erik Klein Wolterink si-a fotografiat propria bucatarie dupa care, cu sprijinul Arhivei Municipale, aceeasi institutie care care a sprijinit si gazduit NY Perspectives a facut un tur al bucatariilor din Amsterdam. Luna viitoare unul din colajele sale va fi expus la Lods 6 , de pe 9 pana pe 15.

Intentia lui a fost aceea de a ilustra diferentele dintre bucatariile unora din grupurile etnice predominante in Amsterdam. Astfel, in colectie se gasesc bucatarii marocane, surinameze, turcesti, pakistaneze, ganeze..dar si o bucatarie studenteasca. Probabil ca v-ati dat seama deja ca fiecare fotografie este un colaj. Pentru a realiza fotografiile, Wolterink a trebuit sa convinga oamenii sa ii permita sa le dezasambleze usile dulapurilor pentru a fotografia rafturile si sertarele.

Concluzia lui Wolterink : “Hoe verschillend onze culturele achtergrond ook is, je ziet overal globaal dezelfde spulletjes en ingrediënten staan: chocoladepasta, groentemix, schenkstroop. De verschillen zijn subtiel. Schoonmaakspullen onder in het aanrechtkastje blijkt typisch Nederlands te zijn,” si anume, oricat de diferite ar fi mediile din care provenim, in practica gasim aceleasi obiecte si ingrediente peste tot : crema de ciocolata, mix de legume, sirop…diferentele sunt subtile”. In schimb, se pare ca este un lucru tipic olandez sa iti tii produsele de curatenie in dulapul de sub chiuveta ..” … Really?

Galeria completa poate fi gasita la erikkleinwolterink.nl

Contributii la Canonul literaturii romane

Am primit mesajul pe unul din grupurile de discutii unde sunt inscrisa si mi s-a parut o idee buna sa popularizez informatia.

“Patrick Calinescu, doctorand la filologie si colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia, m-a rugat sa “imprastii” rugamintea de mai jos la care are nevoie cat mai multe raspunsuri pentru un studiu la care lucreaza:

Va rog sa precizati, prin cite exemple doriti, care dintre scriitorii de pina in 40 de ani au potentialul de-a fi clasificati, peste cel putin 50 de ani, in urmatorul canon al literaturii romane. Va multumesc anticipat!

Raspunsurile pot fi trimise pe adresa  patrickcalinescu@ gmx.com

Va multumesc,

Sorin-Mihai Grad

www.egophobia. ro”

Do people in the Netherlands dislike short people?

Ptr zoom click Yahoo Answers sau zoom pe pagina

Cele mai bune 5 beri de toamna (Bokbier)

La 1 octombrie in barurile/pub urile olandeze si-a facut aparitia colectia de bere toamna/iarna 2009.

Quickly, ptr cei care nu stiu despre ce vb, bockbier este o bere lager de sezon (toamna, iarna sau primavara) bruna si cu un procentaj mare de alcool. Isi datoreaza numele orasului german Einbeck, pe numele original Einbock, unde a inceput sa fie produsa in sec. XIV. Diferenta fata de berea obisnuita este aceea ca maltul folosit este prajit, fapt ce da berii un gust caramelizat, de cafea si uneori chiar..ciocolata. Specialitatea  bokbier a fost creata de calugari, ca de fapt majoritatea berilor misto. Din considerente practice bineinteles, ptr ca fiind nevoiti sa posteasca, aveau nevoie de o varianta de bere care sa le dea mai multa energie decat berea obisnuita…or so they say.

With no further ado, cele mai bune beri bock pe care le-am degustat pana in prezent sunt:

Locul 5: Amstel Bock. (7%)

Amstel este probabil cea mai cunoscuta bere care-si leaga numele de orasul Amsterdam. In prezent este produsa de fapt in alta parte, (Zoeterwoude) dar initial a fost produsa in Amsterdam (din 1870 si pana in 1982) si pana la sfarsitul secolului al 19-lea bauta in principal tot in oras.

Cu toata consideratia, ocupa ultimul loc pentru ca mi s-a parut diluata, “flat” la numai cateva minute dupa ce am turnat-o in pahar. E drept ca am baut-o din sticla dar cu altele nu am avut acelasi feeling. Culoarea foarte pala si per total o bere a carei gust nu ti-l amintesti si al carei merit este ca te face sa-ti fie sete si sa mai ceri inca una, dar alta. Daca eram acasa si nu intr-un bar o pastram ca sa ma spal cu ea pe par in loc s-o termin.

Cu toate acestea, nu merita sa fie desfiintata total ptr ca nu contine zahar sau coloranti artificiali precum cea de pe locul 4 asadar poate ar trebui sa-i mai dau o sansa, dar la draft.

 

Locul 4 :  Hertog Jan Bokbier (6,5%).

Nici Hertog Jan nu m-a impresionat, are intr-adevar un gust putin mai pregnant decat Amstel, dar aromele nu se disting una de cealalta si se anuleaza reciproc. N-as mai comanda un al doilea pahar. In plus contine si coloranti artificiali si zahar. 

Am asteptat in zadar gustul de caramel..

 

 

 

 

 

Locul 3: Leffe Brune Dubbel (6,5%)

Desi nu este explicit o bere bok, leffe Brune Dubbel este consumata cel mai des toamna/iarna. Este foarte aromata, mult mai acidulata decat de ex Amstel, culoare brun inchis.

Textura este mai “compacta” si aromele predominante sunt cele de cafea si caramel. Daca-mi aduc bine aminte are si un miros suav de cafea.. cu siguranta as mai comanda un pahar.

Am baut-o si la draft si al sticla si in ultimul caz nu mi s-a parut ca isi pierde proprietatile.

 

 

 

 

 Locul 2: Jopen Bokbier (6,5%)  

Cu locul 2 intram in zona excelentei. Jopen Bockbier este produsa in Haarlem, un orasel aflat la aprox. 16 km de Amsterdam si este o bere cu adevarat exceptionala. Textura este si ea pe gustul meu.

Aromele care se deslusesc sunt cele de cafea prajita, caramel, fructe, si in cele din urma alcool. Am baut un pahar in piata Nieuwmarkt, la o terasa al carei nume nu mi-l amintesc, daca vreti sa o incercati v-o recomand, este putin mai la stanga de “Poco Loco”, stiu un nume caraghios..la Nieuwmarkt 24.

 

 

 

 

Locul 1: Ijbok (6,5%)

Ijbok este produsa la Amsterdam intr-o locatie foarte interesanta, si nume o fabrica aflata langa moara de vant De Gooyer. Fabrica Brouwerij ‘t IJ a fost deshisa in 1985 si produce un numar de 5 beri standard, 4 beri de sezon si 3 beri ocazionale. Desi berile pot fi gasite si la alte baruri/puburi, le-as recomanda celor care viziteaza Amsterdamul sa dea o fuga pana la terasa fabricii, unde pot bea un pahar de bere biologica si in acelasi timp admira cea mai inalta moara de lemn din Olanda, datand din 1725.

Din toate berile bok pe care le-am incercat, Ijbok a bifat toate categoriile : textura, culoare, miros, si bineinteles gust. Aroma predominanta mi s-a parut a fi cea de ciocolata neagra, berea neffind foarte dulce, urmata apoi de cafea prajita, alune? In orice caz, un gust foarte placut, o recomand cu caldura si data viitoare cand voi iesi la o bere voi comanda cu siguranta.

 Pentru a ajunge la De Gooyer tot ce trebuie sa faceti este sa mergeti/pedalati de la Centraal Station pe Prins Hendrikkade, pe partea dreapta si sa nu va opriti pana nu vedeti o moara de vant

 

 Btw, daca veti vizita Amsterdamul/sau -si mai cool – locuiti deja aici, weekendul viitor puteti incerca toate aceste beri plus multe altele pe care nu le gasiti de obicei sub acelasi acoperis la Festivalul Berii Bok organizat pe PINT, in zilele de 30, 31 oct si 1 noi la Beurs van Berlage, pe Damrak. Meniul complet poate fi consultat aici.  

Eu astept sa incerc Barbar Bok, cu gust de miere. Parerile sunt impartite : unii sunt entuziasti altii spun ca e overrated…

Ah, si daca mergeti la festival lasati un mesaj

Si ptr ca n-am altceva mai bun de facut, dedic postul asta lui teoctist si piticului gras, ptr ca primului sigur ii e dor de un pahar de bere ca asta vara si piticului ptr ca sigur ii place berea - 1 din 3 cuvinte pe care le foloseste este “bere” dar si ptr ca m-a pus in blogroll, ceea ce inseamna ca trebuie sa ma dau bine pe langa el.

 

Magazin cu produse gratis in A’dam

Da, ati citit bine, produse gratis  Din iunie 2010 Amsterdam va avea inca un magazin unde produsele sunt distribuite pe gratis. Se pare ca in prezent exista cateva magazine second-hand operate de squatteri (persoane care ocupa o cladire abandonata, de obicei aflata intr-o zona rezidentiala si pe care nu are dreptul sa o ocupe pentru ca nu plateste chirie) dar eu nu am vazut niciunul pana acum

Magazinul, pe nume Esloúltimo (in slang un fel de “this is the new shit”) va functiona pe urmatorul principiu: clientii trebuie sa se inregistreze (si sa plateasca suma de 5 euro pentru o perioada de 6 luni). Apoi ei vor avea dreptul sa viziteze magazinul de 2 ori pe luna si sa aleaga de fiecare data nu mai mult de 5 produse. Printre firmele participante se numara Cadbury, Pepsico, Danone, Sanex sau Bimbo.

Initiatorii proiectului spera sa faca profit prin vinderea de cercetare de marketing brandurilor participante si estimeaza venituri de 3.5 milioane de euro pentru anul viitor.  Luna aceasta  Esloúltimo a deschis un magazin in Barcelona si pana la sfarsitul anului un altul va fi inaugurat in capitala spaniola. Sistemul a fost deja testat in Japonia (Tokyo) si are inca un succes remarcabil. Daca as fi un tanar antreprenor in Bucuresti, I’d pay attention..

SAMPLE LAB – TOKYO

Fabrica de cocaina de pe Amstel

Pe cand cotrobaiam prin resursele online ale municipalitatii orasului A’dam am descoperit cu stupoare faptul ca in apropierea fostei mele locuinte, in zona Wibautstraat a existat acum cateva zeci de ani, o fabrica de cocaina! Zic stupoare nu pentru ca nu stiam ca exista fabrici de cocaina, ci pentru ca fabrica  nu era una ilegala, ci facea parte dintr-o operatiune condusa de Dutch Royal Bank.

 

 Fabrica a functionat timp de 50 de ani, din 1900 pana in 1950! In cuvintele jurnalistei Marijke Peters, “este o dezvaluire stanjenitoare pentru un guvern care si-a inasprit atitudinea privind drogurile, pe cat de socanta pe atat de intriganta”.

Eu am descoperit acum vreo doua saptamani trailerul filmului documentar Dutch Cocaine Factory (Jeanette Groenendaal, 2007) prezentat in cadrul Festivalului de Film Documentar din Amsterdam (IDFA) dar nu am reusit sa descarc filmul de niciunde.

In urma cu cateva zile insa am auzit vorbindu-se despre o carte a unui autor olandez publicata recent care trateaza acelasi subiect. Anume, The Dutch Cocaine Factory Sales Rep de Conny Braam  investigheaza rolul statului olandez in traficul de cocaina in timpul Primului Razboi Mondial. Autoarea intentiona sa studieze cultivarea opiumului in Olanda dar s-a reorientat spre tema de fata in momentul in care a descoperit ca pe teritoriul Olandei functionase timp de 50 de ani cea mai mare fabrica de cocaina din Europa. Mai mult,  potrivit autoarei, profitand de statutul sau de stat neutru, statul olandez a fost principal furnizor de cocaina de gradul A al tuturor armatelor implicate in conflict.

Fabrica de cocaina de pe raul Amstel producea initial in medie 14.000 kg de cocaina pe an dar sub impulsul cresterii cererii  dupa 1914 si-a marit capacitatea ajungand pana la  20.000-30.000 kg pe an. Materia prima era reprezentata de frunzele de coca provenite din India. Pretul era de 800 guilderi pe kilogram, astazi aproximativ 36 de centi/gram, mai putin de 100 de ori decat pretul cu care este vanduta in prezent.

Printre resursele de care s-a servit, autoarea mentioneaza corespondenta dintre guvernul olandez si clientii sai, articole din revistele medicale ale vremii care relatau despre efectele pozitive ale cocainei dar si documente din arhivele din Anglia, Belgia si Germania. Intr-un interviu acordat Radio Netherlands Online Braam aminteste faptul ca la sfarsitul razboiului existenta acestor piete de desfacere a creeat probleme majore in tari precum Anglia, Germania sau Austria unde sute de soldati intorsi de pe front dependenti de cocaina au cazut prada “organizatiilor criminale”.

Conform studiului, desi consumul de droguri nu era stigmatizat in aceeasi masura precum in prezent, drogurile erau administrate soldatilor fara stirea acestora, probabil in portia zilnica de rom. “Tot ce se putea vedea este cum acesti bieti, bieti soldati alergau nebuneste drept in bataia focului mitralierelor nemtilor”

Autoarea marturiseste ca a intampinat greutati din partea celor chestionati de fiecare daca cand mentiona faptul ca subiectul cercetarii ei este “cocaina”, fapt ce a determinat-o sa declare ca studiaza rolul medicamentelor in timpul razboiului. Nu in ultimul rand, Braam ne recomanda sa privim la conflictele din Irak si Afghanistan si sa ne intrebam daca in aceste cazuri nu se intampla exact acelasi lucru? Desi cartea a fost publicata in limba olandeza in urma cu aproximativ o saptamana, autoarea a fost abordata de oameni care ii cer sa isi continue demersul cu cele doua conflicte mentionate. Pentru moment insa pregateste editia in limba engleza a carei aparitie este programata anul viitor si se declara “sick… sick of drugs”..

Asadar, timp de 50 de ani guvernul olandez a condus o afacere cu profituri colosale. Nu spun ca de acolo se trage bunastarea olandezilor..ci ca ar trebui sa fim un pic circumspecti. Nu sa ne batem in piept cu mandrie ca n-am purtat niciodata un razboi de cucerire si alte bullshituri ci sa fim critici cu ce vedem in jur. . de ex..gara din Antwerp=bani din Congo+milioane de morti, cea mai mare fabrica de cocaina din Europa 50 ani=?

Despre autoare: Conny Braam (Arnhem, 28 februarie 1948) este activista anti-apartheid, jurnalista si scriitoare.

Surse:

 Fotografii: Colectia IISG

Interviul acordat de Conny Braam ziaristei Marijke Peters accesibil aici.

P.S. Din intamplare weekendul asta am vazut Jacob’s Ladder (1990, Adrian Lyne) cu Tim Robbins in rolul unui veteran al razboiului din Vietnam sufea de halucinatii pe care le pune pe seama drogurilor care fusesera administrate batalionului din care acesta facea parte de armata americana.  Trailerul aici. So that makes it 99 movies to go…