In ciuda faptului ca nu mai locuiesc fulltime in Romania de aproape doi ani, stiu instinctiv la ce se refera termenii pitzipoanca si cocalar. (Evident, nu pentru ca as fi una) Si de “atacul” lor asupra societatii romanesti propagat prin intermediul contului pe site-ul hi5 si de contraatacul blogosferei care desi continua a se vrea moralizator imi pare mai degraba foarte ahtiat de trafic pe paginile care s-au umplut intre timp de ..publicitate.( Vezi pitzipoanca.org dar mai ales cocalari.com, care organizeaza un concurs de “poze cu fundurile prietenelor cititorilor” uitand ca scopul lor era acela de a critica fetele care se expun in poze provocatoare pe internet..deh, lacomia)
Dar sa nu ne abatem prea tare de la subiect. In explicarea fenomenului voi pleca de la cateva premise pe care se bazeaza de fapt argumentatia mea in cazul de fata.
1). Datorita faptului ca in Olanda nivelul salariului de baza este ridicat, salariatului ii este asigurat din start o baza materiala acceptabila si o anumita putere de cumparare. In acelasi timp se creeaza o uniformizare pronuntata, fapt inexistent in cazul societatii romanesti unde salariile difera extrem de mult de la sat la oras iar cele din provincie palesc in general in fata salariilor din capitala. Sa nu fiu inteleasa gresit insa : pe langa cei cu venituri medii exista si in Olanda oameni bogati si foarte bogati poate chiar si extrem de bogati. Discrepanta exista dar nu este atat de vizibila pe cat este in Romania, as putea spune ca in multe cazuri este evitata pentru ca bogatii si putred-de-bogatii Olandei nu o alimenteaza, ba dimpotriva. De ce oare?
2).Oricat mi-ar fi repetat la cursuri Joep Leerssen (Prof. dr., profesor de Literatura Europeana Moderna si autor al “National Thought in Europe: A Cultural History”) teoria privind stereotipurile nationale existente si modul lor de propagare, nu pot sa ma abtin si sa nu o pun de-o generalizare. Si anume, poporul olandez este educat si marcat de spiritul protestantismului. Acest lucru se reflecta dupa parerea mea si modestia si modul lipsit de ostentatie in care olandezii se imbraca in viata de zi cu zi. Nu o data am intalnit profesori universitari si politicieni (MP) care daca ar fi fost judecati dupa imbracaminte nu ar fi fost primiti in anumite localuri. Sa nu mai vorbesc despre o pictorita in varsta de 75 de ani pe care o frecventez, nume cunoscut in cercurile artistice ale orasului, care la prima vedere arata ca si cum ar trai pe strada. Dar cum nu ei sunt cocalarii si pitzipoancele nici in Romania, si cum imbracamintea nu este de fapt problema de fond, sa trecem mai departe.
3). Averile cele mai de pret ale pitzipoancei sunt calitatile fizice cu care a fost inzestrata. Ale cocalarului, forta fizica, daca o are, iar daca nu, puterea de cumparare. Aceste categorii relationeaza in felul urmator: pitzipoanca este sensibila la ce are cocalarul de oferit, iar cel din urma este atras ca un magnet de marfa promovata de carte pitzipoanca. Este intre-adevar un caz de match made in heaven. Daca se plac intre ei, de ce este stilul lor atat de intolerabil si criticat de societate? Pentru ca, asa cum este si normal, nu toti indivizii unei comunitati sunt inzestrati deopotriva cu calitati fizice sau financiare. Dar sunt deopotriva aspiranti la recunoastere ca si posesori ai acestora. In acest caz, pitzipoancele isi accentueaza trasaturile fizice prin machiaj strident si imbracaminte provocatoare deseori de proasta calitate, pentru a-si sublinia sex-appealul. Aici intervine artificialul. Cocalarii, in schimb, care de cele mai multe ori nu sunt salariati, isi fac poze cu un teanc de bani sau cu diverse obiecte contondente, arme. Asa se creeaza penibilul. Cum putem noi insa sesiza diferenta calitativa intre toti acesti indivizi? Pentru ca cea mai mare insulta aduca unuia dintre ei este sa nu i se recunoasca originalitatea si suprematia. Aici, razboiul se duce la nivelul declaratiilor scrise cu litere de-o schioapa pe paginile de hi5 intr-un limbaj de mahala, inspirat de manele, adevarate imnuri urbane. Pryntz3$$3-le si bay3tii-i nu CuNo$c gramatyca LyNbii romane, fapt ce deranjeaza la fel de mult precum excesele de tip vizual. Oare de ce societatea olandeza nu naste asemenea SpEcym3n3?
4). Pentru ca , fara sa uitam cele spuse mai sus, societatea olandeza promoveaza in mod exceptional dezvoltarea personala. In acest fel accentul nu se pune pe ceea ce este un dat, trasaturile si aspectul fizic, nici macar pe cele intelectuale in mod absolut, ci pe motivatia a invata si de a te perfectiona. Atunci cand doi studenti isi depun dosarele pentru participarea la o anumita conferinta, sa spunem, castigatorul va fi stabilit in urma analizarii foii matricole dar mai ales a scrisorii de motivatie. Asta in cazul in care nu se va organiza o loterie. De ce loterie? Din acelasi spirit de pastrare a egalitatii si care nu permite afisarea aspectului fizic sau a calitatilor intelectuale in mod ostentativ. Paradoxal, nu elimina competitivitatea dar cu siguranta o nuanteaza. In al doilea rand, a nu se intelege ca frumusetea fizica nu este apreciata in Olanda sau ca oamenii nu cheltuie bani si timp pentru a arata mai bine. Modul in care o fac insa, este predominant, sportul. In fiecare zi sute de oameni de toate varstele si formele alearga pe aleile din Vondelpark , cel mai mare parc din capitala, cateodata si la temperaturi de 0 grade. Iar stridentul si artificialul sunt pastrate pentru Red light district.
5). Last but not least, vizibilitatea cocalarilor si a pitzipoancelor in mass-media romanesti integistreaza o crestere alarmanta. Am ras in hohote la clipuri ale postului acasa pe youtube, dar nu cred ca scopul lor era acela de a ma face pe mine sa cad de pe scaun de ras ci unul de promovare. Asta inseamna ca ei reprezinta o categorie de target a televiziunilor. Ei se bucura iar cealalta parte a societatii, majoritara cred eu, face pe ea de ras si se lamenteaza cu privire al viitorul societatii romanesti. In Olanda televiziunile nu includ asemenea categorii ca si target.
6). Politica verde nu este numai un slogan pentru alegeri, cel putin in Amsterdam. E drept si din motive practice, locuitorii orasului folosesc ca mijloace de transport bicicleta si nu rar auzi remarca “Get a bike” la adresa posesorilor de 4×4 care polueaza orasul si blocheaza traficul.
7). Pentru a nu fi acuzata ca ridic in slavi societatea imperfecta a olandezilor, voi mentiona ca si aici exista o tendinta de..cum sa-i zic?”cocalarizare”? Este vorba de reprezentanti ai comunitatii musulmane, tineri in special care din cand in cand isi afiseaza forta fizica si creeaza probleme fortelor de ordine. Despre reprezentantele de gen feminin nu se poate spune acest lucru pentru ca ele se gasesc sub reguli mult mai stricte privind tinuta vestimentara si comportamentul.
In sfarsit, in Olanda nu exista emisiuni sau spatiu in presa cu cocalari, despre cocalari si pentru cocalari, si nici blog-uri precum cele doua mentionate mai sus. Nu pot garanta dar dupa cat am vazut, mi se pare ca olandezii au alte interese. Iar in Romania ei reprezinta un target care aduce profit ziarelor, posturilor TV si blog-urilor care il mentioneaza chiar si explicit. Cel mai bun exemplu este acest articol, care a fost citit de 299 de persoane dupa ce am postat un link pe pagina www.cocalari.com
q.e.d
f bun postul..tine-o tot asa:)
interesant
mie imi place,iti dau dreptate si sunt incantata sa vad cat mia multe persoane cu aceeleasi pareri:)
multa bafta:)
*mai
*aceleasi
Multumesc pentru comentarii…:)
Sunt foarte curioasa cum se impaca educatia protestanta cu Cartierul Rosu. Ce parere au olandezii despre el?
Ah, cred ca o sa scriu un post despre asta. Atitudinea lor e o combinatie de pragmatism si toleranta. Am avut ocazia sa particip la o conferinta cu primarul Cohen si am aflat cate ceva. In plus, te-ai mira si mai mult draga Mimi sa afli ca in inima Cartierului Rosu exista o comunitate religioasa, chiar pe strada principala cu vitrine unde traiesc copii minori
Chiar ca trebuie sa scriu mai ales pentru ca am vizitat-o. Poate ar trebui sa fac o sectiune interactiva?;)
[...] Pentru a vedea care e parerea mea despre pitzipoance si cocalari click aici pentru a citi un articol mai [...]
Salut intr-adevar ai precizat f bine cam tot ce era de spus,dar asta nu inseamna k esti f tare,de ce ne arati doar Amsterdam,Bruges?De ce nu ne arati si viata din Romania, cu multe orase deosebite,peisaje nemaipomenite,biserici si manastiri de invidiat si oamenii de rand…,sunt de acord cu tine in legatura cu ce spui despre campania celor de la postul de radio”x’ nu il ascult,asa e vor sa isi faca reclama,insa tu criticandu-l automat iti faci reclama tie,pacat ca vb asa frumos doar despre orasele din alte tari si nu ai ales sa vb despre Romania,pacat… tot respectul pt tot ce ai scris.
Buna Nicu, multumesc pentru comentariu. Credeam ca se subintelege faptul ca scriu din mansarda mea care se gaseste in Amsterdam. In consecinta, scriu despre subiecte care ma intereseaza si la care am acces de aici. Ma intereseaza mult ce se intampla in Romania, de asta am si ales sa scriu in romana. Chiar ma gandeam ca Ro e cam prezenta pe blog-ul meu
Exista multe blog-uri care scriu despre viata din Romania si orasele ei, crede-ma. Este foarte sanatos sa dezvolti pareri critice iar daca punctul meu de vedere este interesant/impartasit de altii, nu pot decat sa ma bucur:)
Un articol foarte bun prin exemplele concrete, prin argumentele expuse, prin stilul accesibil, prin comparatiile constructive. Felicitari! Tocmai a devenit unul din blogurile mele preferate.
Buna Mihaela, multumesc ptr comentariu! am inceput blogul pentru ca simteam nevoia sa comunic, sa invat sa scriu, sa gandesc si sa imi expun niste idei in mod coerent. N-am facut mare lucru inca, dar blogul ajuta
Ti-am citit insemnarile si imi place mult ce am citit pana acum. Keep up the good work! si spor la proiecte de genul “sedentarii sunt naspa” ! Si daca aveti vreo intrebare despre Olanda si proiecte de pe-aici, just ask 